Numele lui Grigore Vieru s-a înveşnicit în literatura română prin măiestria cuvântului potrivit continuu aşteptat de cititor. Modelul demnităţii naţionale, Grigore Vieru, a rămas a fi "Acum şi-n veac". De unde a avut atâta putere de a se recompune în scut al demnităţii naţionale rămâne a fi o "Ghicitoare fără răspuns". Cu "Albinuţa" a trezit dorul de carte adunând în jurul ei mulţi copii şi părinţi. "Limpede ca lacrima" i-a fost gândul, neputând de a fi "nimic mai simplu decât iarbă". "Mama" este întruchiparea cuvintelor izvorâte din sevele iubirii. A declarat: "Sunt robul iubirii" şi nu s-a dezis de trăire până la stingere. "Colindele" , "Iarna" aduc căldura zăpezilor vierene. Poezia lui Grigore Vieru e un fel de "Pâine cu rouă" adusă tuturor celor ce trăiesc veşnicia cuvântului românesc.

AM MOŞTENIT MODELUL DEMNITĂŢII,

UN NUME - NVEŞNICIT PRIN POEZIE.

EMBLEMA DE NOBLEŢE ŞI-A DREPTĂŢII

NE-A DAT-O S-O PURTĂM ÎN VEŞNICIE.

UN VEAC DE POEZIE PENTRU MINE,

UN VEAC DE POEZIE PENTRU NOI.

AU DAT ÎN FLOARE, PRINS-AU RĂDĂCINE

CUVINTELE DIN VERSURI - PLINE DE VIAŢĂ PLOI.

Violeta Nakai – Tolstenco, şef Secţie politici educaţionale şi management economic 
Direcţia Învăţământ General