Bine aţi venit, Vizitator

Articolul 18. Învăţămîntul primar

  1. Învăţămîntul primar contribuie la formarea copilului ca personalitate liberă şi creativă, la dezvoltarea capacităţilor intelectuale, a deprinderilor trainice de citit, scris şi calcul, asigurînd dezvoltarea aptitudinilor de comunicare şi a competenţelor de examinare într-o limbă modernă.
  2. Învăţămîntul primar cuprinde clasele I-IV şi se organizează ca învăţămînt de zi şi în şcoli primare, care pot funcţiona ca unităţi separate sau în cadrul şcolilor secundare generale.
  3. În clasa I sînt înscrişi copiii care au împlinit vîrsta de 6 - 7 ani la data începerii anului şcolar. Şcolarizarea devine obligatorie la atingerea vîrtei de 7 ani.
  4. Debutul şcolarizării pentru copiii de 6 ani se stabileşte cu acordul părinţilor, în funcţie de gradul de maturitate somatopsihică, în modul stabilit de Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei.
  5. În învăţămînt primar pot funcţiona clase sau grupe cu program prelungit.
  6. În localităţile rurale pot funcţiona clase primare cu un alt număr de copil de vîrsta respectivă decît cel stabilit în art. 13 alin., precum şi clase cu predare simultană, la decizia autorităţii administraţiei publice locale, cu acordul Ministerului Educaţiei şi Ştiinţei.


Articolul 19. Învăţămîntul gimnazial

  1. Învăţămîntul gimnazial este obligatoriu şi se organizează ca învăţămînt de zi cu clasele V - IX.
  2. Învăţămîntul gimnazial asigură dezvoltarea aptitudinilor şi capacităţilor intelectuale ale elevului, concepute drept nivel definitoriu în formarea personalităţii, orientarea profesională şi pregătirea către învăţămîntul liceal sau profesional.
  3. În învăţămîntul gimnazial este încurajat studiul aprofundat al unor discipline de bază şi opţionale, inclusiv de orientare profesională.
  4. În învăţămîntul gimnazial se înscriu fără probe de concurs toţi elevii care au absolvit şcoala primară.
  5. În învăţămîntul gimnazial pot funcţiona grupe sau clase cu program prelungit.
  6. Învăţămîntul gimnazial se încheie cu examene de absolvire, alcătuite din mai multe probe, şi cu eliberarea unui certificat de studii gimnaziale.
  7. Modul de organizare a examenelor de absolvire a învăţămîntului gimnazial este stabilit de Ministrul Educaţiei şi Ştiinţei.


Articolul 20. Învăţămîntul liceal

  1. Învăţămîntul liceal asigură o pregătire teoretică fundamentală şi formarea unei ample culturi generale, necesare pentru continuarea studiilor în învăţămîntul superior, mediu de specialitate sau în instituţii de învăţămînt secundar profesional.
  2. Învăţămîntul liceal se organizează ca învăţămînt de zi în licee teoretice.
  3. Durata învăţămîntului liceal cu frecvenţă la zi este de 3 ani (clasele X - XII).
  4. Învăţămîntul liceal seral (clasele (X - XIII) poate fi organizat pentru absolvenţii învăţămîntului gimnazial şi celui profesional încadraţi în producţie.
  5. Admiterea în învăţămîntul liceal se face pe bază de concurs, la care pot participa absolvenţii de gimnazii, în condiţiile stabilite de Ministerul Educaţiei. Absolvenţii de şcoli profesionale au dreptul de a se înscrie în clasa a XII-a de liceu.
  6. Învăţămîntul liceal se încheie cu examen de bacalaureat, care se organizează în modul stabilit de Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei.
  7. La promovarea examenului de bacalaureat se eliberează diploma de bacalaureat, care conferă dreptul de admitere în învăţămîntul superior.
  8. Absolvenţii învăţămîntului liceal care au promovat clasele liceale şi examenul de bacalaureat cu rezultate de excepţie primesc diploma de merit, în condiţiile stabilite de Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei.
  9. În caz de nepromovare, examenul de bacalaureat poate fi susţinut de cel mult două ori în decursul următorilor 3 ani.