Cea mai frumoasă, mai iubită şi aşteptată sărbătoare este Crăciunul. Din punct de vedere religios, Crăciunul este cea mai veche sărbătoare a omenirii şi semnifică naşterea Domnului nostru Iisus Hristos, fiul lui Dumnezeu, trimis pe Pămînt să ajute oamenii ca să devina mai buni, mai credincioşi, mai îngăduitori şi responsabili.

Primul obicei din ajun de Crăciun este sacrificarea porcului care încă se mai practică prin satele noastre.
Dupa transarea şi sortarea cărnii, gazda pregăteşte, afară, aproape de locul sacrificiului, o masă mare, pentru toţi oamenii care au ajutat la tăierea porcului. Felul de mîncare, tradiţional, este obţinut prin prăjirea, într-un ceaun mare a bucăţilor de carne tăiate din toate părţile porcului sacrificat.

La fel o tradiţie  este că înainte de Crăciun  preotul umblă cu icoana din casă în casă, pentru a vesti Naşterea Domnului. Aceasta este o practică extrem de veche, de fapt, o vizită pe care preotul o face credincioşilor săi. Preotul poartă cu el o icoană care înfăţişază scena naşterii Mîntuitorului şi, în fiecare casă cîntă troparul sărbătorii, dînd icoana credincioşilor ca să fie sărutată.

În ziua Crăciunului există obiceiul de a merge cu colindul. Colindele sînt cîntece tradiţionale formate din urări de bine şi belşug pentru toţi cei ce le ascultă. O veche tradiţie este umblatul cu “Steaua”. Prin acest colind se anunţă venirea pe lume a pruncului Isus Hristos.

Omenirea trăieşte cu iluzia că-L sărbătoreşte pe El, pe Mesia, pruncul născut în iesle, dar, cu părere de rău,  Îl uită pe sărbătorit, Îl lasă de-o parte, Îl aduc în discuţie doar din plictiseală. Sărbătorirea Crăciunului nu înseamnă doar glume  seci şi lipsite de haz sau  învinuirea cuiva  pentru sărăcia din viaţa noastră, pentru lipsa fericirii, nu înseamnă întrecerea  în alcool pentru a sărbători Crăciunul în stil mare.

Crăciunul este să Îl sărbătorim pe Hristos cu suflet curat şi minte luminoasă, cu vizitarea bisericii şi ascultarea Evangheliei, deoarece naşterea Lui este un eveniment unic în toată lumea creştină, este o onoare pentru noi, deoarece I- a fost scris ca un Rege să se umilească, să se nască într-o iesle, să nu fie băgat în seamă, dar totuşi să fie dispus să moară răstignit, să Îşi verse sîngele nevinovat, să rabde piroane şi spini şi toate acestea din IUBIRE.

Nu sîntem mînaţi de haos, nu venim de nicăieri şi nu mergem înspre nicăieri, avem o ţintă, avem un scop precis, avem un Îndrumător şi mai presus de toate îl avem pe EL!

Naşterea Lui să vă aducă sclipiri în suflet, dorinţe noi, ţeluri precise, iubire şi seninătate pe feţe.

Crăciun Fericit şi La Mulţi Ani!

Isaicul Svetlana, DÎTS